Cu câteva zile în urmă se specula că cinci țări de pe flancul estic NATO, între care România și Polonia, se întrec să atragă trupele pe care președintele american Donald Trump amenința să le retragă din Germania. Iar Polonia părea să fie preferată.
Surpriza a venit însă joi, când se pare, fără nici un avertisment, ministrul american al Apărării (de Război), Pete Hegseth, a anulat rotația a 5.000 de militari în Polonia, în cadrul misiunii NATO de întărire a flancului estic.
Din nou, aliații europeni se întrebă dacă se mai pot baza pe sprijinul american, și mai ales, dacă actuala administrație Trump are o strategie coerentă, oricare ar fi ea.
Citește și: Partenere regionale în B9, concurente pentru trupe americane
Decizia de ultim moment a lui Pete Hegseth de a anula desfășurarea a 4.000 de militari americani în Polonia i-a luat prin surprindere atât pe oficialii Pentagonului, cât și pe aliații europeni, relatează Politico.
Potrivit a trei oficiali din domeniul apărării familiarizați cu situația, nu este clar de ce Hegseth a emis ordinul.
Președintele Donald Trump și-a exprimat în repetate rânduri frustrarea față de aliații europeni pentru lipsa de sprijin în războiul cu Iranul, deși a descris Polonia drept un „aliat model” . Încă săptămâna trecută, Trump declara că are „o relație excelentă cu președintele” polonez Karol Nawrocki, adăugând că „este posibil” ca trupele din Germania să fie transferate acolo.
Decizia șefului Pentagonului a fost cu atât mai surprinzătoare cu cât trupele și echipamentele începuseră deja să ajungă în Polonia.
Citește și: Summit B9 la București — cu ce rămânem
„Nu aveam nicio idee că urmează asta”, a declarat unul dintre oficialii americani citat de Politico, adăugând că în ultimele 24 de ore oficiali europeni și americani au încercat telefonic să afle motivele deciziei și dacă urmează și alte surprize.
Mișcarea vine după anunțul făcut de Hegseth luna aceasta privind retragerea a 5.000 de militari americani din Germania. Acea decizie a pus în practică o amenințare formulată anterior de Trump, după ce cancelarul german Friedrich Merz afirmase că SUA „se umilesc” prin conflictul cu Iranul.
Cei 4.000 de militari din Texas se pregăteau pentru o rotație planificată de nouă luni în Polonia, care includea exerciții comune cu aliații NATO, când a fost transmis ordinul de oprire a desfășurării.
Anularea unei astfel de misiuni de rutină este considerată neobișnuită, în condițiile în care prezența militară americană în Europa este unul dintre principalele elemente de descurajare a Rusiei.
Trump a insistat în repetate rânduri că Europa trebuie să fie capabilă să se apere singură, în timp ce a criticat opoziția aliaților față de conflictul cu Iranul.
Noul ordin sugerează că președintele american este decis să reducă prezența militară americană pe continent.
„Rolul armatei americane în Europa este să descurajeze Rusia, să protejeze interesele strategice ale SUA și să ofere garanții aliaților”, a comentat generalul-locotenent Ben Hodges, fost comandant al forțelor terestre americane în Europa. „Iar acum un element important al acestei descurajări nu mai vine.”
Pentagonul a declarat că decizia nu a fost luată peste noapte.
„Decizia de retragere a trupelor este un proces complex și multidimensional, bazată pe opiniile liderilor-cheie ai forțelor americane din Europa și ale întregului lanț de comandă”, a declarat purtătorul de cuvânt interimar al Pentagonului, Joel Valdez. „Nu a fost o decizie neașteptată, luată în ultimul moment.”
Totuși, strategia generală rămâne neclară.
Posibila retragere a 5.000 de militari din Germania este încă atât, o posibilitate sau avertisment.
Deși reprezintă doar o mică parte din cei aproximativ 38.000 de militari americani aflați în Germania, mesajul transmis aliaților europeni este că dezacordurile publice cu Casa Albă pot avea consecințe.
„Polonezii nu l-au criticat niciodată pe președintele Trump și fac tot ce ar trebui să facă un aliat bun”, a spus generalul Hodges. „Și totuși, se întâmplă asta.”
Și ce spune „poporul”?
Majoritatea europenilor se opun ideii de a avea o bază militară americană pe teritoriul țării lor, arată un raportul anual Democracy Perception Index. Cercetarea a fost efectuată în martie și aprilie 2026, în 98 de țări, inclusiv în 17 state membre ale Uniunii Europene.
Excepția clară este Polonia, unde o majoritate susține o prezență militară americană mai mare, potrivit unui nou sondaj.
Aproape 51% dintre respondenții polonezi s-au declarat favorabili existenței unei baze militare americane în țară, în timp ce doar 23% se opun.
România este singura altă țară europeană în care o pluralitate restrânsă a respondenților este în favoarea bazelor americane , însă societatea românească rămâne mai divizată : 39,8 % pentru, 37,3% se opun, iar restul de 22,8% sunt nehotărâți.
(FOTO: Inquam Photos / George Călin)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
