România nu mai poate reabilita criminali de război. Leonard Zăicescu, supraviețuitor al Holocaustului: Sunt tineri care nu au habar de pogrom

Data:

„Sora mea avea la pogrom zece ani. Vorbim în fiecare zi. Într-o zi îmi zice: «Tu îți aduci aminte când ai plecat de acasă, cu tata, cu mâinile ridicate? ». Cine știe chestiile astea? Cui să i le povestești? Cine le înțelege?”, îmi spune, cu o voce tremurândă, Leonard Zăicescu, supraviețuitor al trenurilor morții, pe ruta Iași-Podu Iloaiei.

Acest moment, de care sora lui încă își aduce aminte, după mai bine de 80 de ani, este cel care îi evocă lui Leonard Zăicescu începutul sfârșitului tatălui său: l-a văzut ultima oară în curtea Chesturii din Iași, împușcat și plin de sânge, îndemându-l pe copilul de atunci, de doar 14 ani, să fugă și să nu uite.

Apoi, adolescentul a aflat că tatăl său a murit din cauza rănilor, sufocat și lipsit de orice ajutor, alături de alte mii de suflete, în trenurile morții, pe ruta Iași-Călărași.

Citește și: Cine a fost Olga Lengyel, supraviețuitoare de la Auschwitz, și cum se predă istoria Holocaustului în România

Infernul era aici și noi eram în mijlocul lui

Leonard Zăicescu (97 de ani) este supraviețuitor al Holocaustului din România, printre ultimii rămași în viață până în prezent. În 1941, în Pogromul de la Iași, și-a pierdut tatăl, bunicul și un unchi, mulți colegi de clasă, prieteni și cunoștințe. El însuși a văzut moartea cu ochii în trenul Iași-Podu Iloaiei.

„Pe vagoanele în care am fost ferecați au fost mâzgălite, în litere groase, alte sloganuri otrăvite de o ură viscerală: «Moarte jidanilor! Să stârpim lifta iudeo-masonică!» (…) Infernul era aici și noi eram în mijlocul lui.

În acest spațiu al suferințelor nenumărate și al morții, timpul se dilata în infinit și fiecare clipă căpăta dimensiunile veșniciei.

Pojarul setei începuse să ne mistuie, ne simțeam trupurile răstignite pe ruguri încinse de flăcări, iar unii dintre noi încercau să-și ostoiască această cumplită tortură sugându-și buzele crăpate, din care abia se prelingea un firicel roșu.

Unii și-au sfîșiat cămașa și, după ce s-au chinuit să-și stoarcă ultimele picături de urină dintr-un trup deshidratat (…) le storceau cu grijă în gură. (…)

Din când în când, se auzeau, ca niște ecouri stinse, implorări sfâșietoare: «Apă! Un strop de apă! Suntem și noi oameni!» Rugăminți care se pierdeau în neant”, își amintește Leonard Zăicescu, în „Cu trenul expres spre moarte”.

20.000 de evrei uciși în Progromul de la Iași

Între 13.266 și 14.850 de evrei au fost uciși în Pogromul de la Iași, iar circa 6.000 de oameni au murit în trenurile morții, potrivit datelor consemnate în „Raportul Final”, publicat de Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România.

Cartea lui Leonard Zăicescu, „Cu trenul expres spre moarte”, rămâne o mărturie plină de durere despre oamenii nevinovați, uciși cu sălbăticie de Guvernul Antonescu, în condițiile în care, în continuare, sondajele recente publicate de Institutul „Elie Wiesel” arată că 41% dintre evreii români simt că antisemitismul a crescut în România, 45% dintre români îl consideră în continuare pe Ion Antonescu un patriot și doar 11 la sută spun că în România a fost Holocaust.

România nu mai poate reabilita criminali de război. De la stânga, Leonard Zaicescu, Georgiana Iorgulescu (CRJ), Alexandru Florian, directorul Institutului Elie Wiesel, și Cezara David (CRJ)
România nu mai poate reabilita criminali de război. De la stânga, Leonard Zaicescu, Georgiana Iorgulescu (CRJ), Alexandru Florian, directorul Institutului Elie Wiesel, și Cezara David (CRJ)

România nu-și mai poate reabilita criminalii de război

Recent, Leonard Zăicescu a obținut la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) o victorie importantă împotriva antisemitismului: ca România să nu-și mai poată reabilita criminalii de război.

Cazul judecat la CEDO a pornit de la reabilitarea, la finele anilor 1990, a doi criminali de război, lt. col. Radu Dinulescu, șeful secției a II-a a Marelui Stat-Major Român, și col. Gheorghe Petrescu, aflat sub comanda lui Radu Dinulescu.

Cei doi au fost implicați în organizarea și executarea Pogromului de la Iași și a deportărilor din Basarabia și Bucovina. 

În decizia Zăicescu și Fălticineanu v. România, pronunțată de CEDO în luna aprilie a acestui an, Curtea a reținut că autoritățile române nu au avut dovezi pertinente pentru reabilitarea celor doi ofițeri implicați în Holocaust, că aceste achitări au fost „excesive” și că nu erau necesare într-o societate democratică.

Mai mult, CEDO a mai arătat și că, prin deciziile de achitare, statul român a încercat să plaseze vina doar asupra naziștilor, încercând să se prevaleze de propria vină pentru crimele săvârșite de autoritățile române împotriva propriilor cetățeni evrei.

Ana Fălticineanu și Leonard Zăicescu, cei doi supraviețuitori care au căutat dreptatea la CEDO, au așteptat timp de opt ani după decizie.

Ana Fălticineanu a murit în urmă cu doi ani, neștiind cum se va încheia demersul lor.

Totuși, în ciuda hotărârii pronunțate la CEDO în aprilie 2024, memoria celor doi criminali de război este în continuare reabilitată. Din partea statului român, doar procurorul general al României poate cere revizuirea sentinței.

CEDO: Prin achitarea celor doi criminali de război, România a umilit victimele Holocaustului

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a arătat, în decizia publicată în 23 aprilie 2024, că România a încălcat art. 8 (dreptul la respectarea vieții private și de familie) coroborat cu art. 14 (interzicerea discriminării) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, față de Leonard Zăicescu și Ana Fălticineanu, supraviețuitori ai Holocaustului din România, prin achitarea celor doi criminali de război, condamnați în anii ‘50 și achitați, prin recursuri în anulare, în anii ‘90.

Despre aceste achitări s-a aflat public abia în anul 2016, când cercetătorii de la Institutul „Elie Wiesel” au descoperit în arhive date despre cei doi.

Cei doi supraviețuitori au explicat, în fața judecătorilor CEDO, că, prin faptul că respectivii criminali de război au fost achitați în secret, a fost încălcat dreptul lor, în calitate de victime ale Holocaustului, la o anchetă efectivă privind actele de tratament inuman motivate etnic la adresa lor, dar și că deciziile de achitare luate de instanța românească nu au ținut cont de natura antisemită a crimelor și nu au audiat și victimele Holocaustului în noile procese deschise. 

Cei doi supraviețuitori nu au cerut compensații financiare.

Redăm cele mai importante concluzii ale deciziei CEDO (traducerea din limba engleză ne aparține):

  • Aprecierile Curții Supreme de Justiție, care au dus la achitările din 1998 și 1999 – respectiv că doar soldații germani au fost implicați în Pogromul de la Iași și în plasarea evreilor în ghetouri și apoi în deportarea acestora -, contrazic dovezile scrise, atașate la primele decizii de condamnare.

Instanța constată că în plasarea evreilor în ghetouri și pregătirea lor pentru deportare s-au folosit listele întocmite de serviciile secrete ale României și ale Jandarmeriei. (…) CEDO a ținut cont (în luarea deciziei, n.r.) și de faptele istorice reflectate în măsurile antisemite luate de Guvernul României la vremea respectivă.

  • Examinând deciziile de achitare din 1998 și 1999 în contextul definiției acceptate internațional privind negarea și distorsionarea Holocaustului, CEDO observă că ipotezele susținute de Curtea Supremă de Justiție a României (că doar trupele germane de pe teritoriul României au acționat împotriva evreilor și că R.D. doar a urmat ordinele date de un superior) sunt scuze sau eforturi de negare a responsabilității sau de aruncare a vinei pe o altă națiune pentru Holocaust, contrar tuturor dovezilor istorice. (…)
  • Referitor la faptul că (statul român) nu a informat opinia publică și nici petenții despre inițierea recursurilor extraordinare și la achitări, CEDO notează că revizuirile erau de maxim interes public, iar petenții ar fi trebuit informați despre aceste demersuri și despre concluziile acestor demersuri. (…)

CEDO constată că statul român nu a adus (la proces, n.r.) nici o dovadă că ar fi făcut vreo informare publică despre revizuiri, până la conferința Institutului pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel” din 2016. (…)  

  • Dosarele cu condamnările celor doi, din 1953 și 1957, au fost păstrate de serviciile secrete chiar și după căderea regimului comunist, ajungând la CNSAS, însă fiind instituite condiții restrictive privind consultarea acestora. (…)

Primele încercări ale petenților de a avea acces la aceste dosare au fost respinse de către autorități, fără nici un fel de justificare rezonabilă. Petenților li s-a permis accesul la dosare, în cele din urmă, așa cum a arătat Guvernul, însă după mai multe încercări ale acestora. (…)

  • CEDO constată că autoritățile nu au adus niciodată la cunoștința opiniei publice că au fost făcute aceste achitări (ale criminalilor de război, n.r.). Petenții au aflat despre ele întâmplător, la mulți ani după producerea lor.

Deciziile privind achitările nu au fost publice și petenților li s-a refuzat inițial accesul la ele. CEDO consideră că aceste elemente, împreună cu motivările oferite de Curtea Supremă de Justiție, le-au produs petenților umilință, i-au vulnerabilizat și le-au cauzat traume psihologice.

  • CEDO concluzionează că autoritățile (române) nu au reușit să aducă dovezi relevante și suficiente pentru deciziile lor de revizuire a unor condamnări referitoare la Holocaust, în absența unor noi dovezi și reinterpretând faptele istorice, negând responsabilitatea oficialilor statului, în contradicție cu principiile legislației internaționale. Astfel, deciziile autorităților (române) au fost excesive și nu pot fi justificate drept necesare într-o societate democratică.
  • Aplicanții nu au cerut nici o compensație financiară (…) explicând că este o chestiune de un principiu și nici o compensație financiară nu poate compensa traumele psihologice și umilința produse ca urmare a deciziei statului (de reabilitare a celor doi criminali de război, n.r.).

Decizia integrală a CEDO, în limba engleză, este disponibilă aici.

Citește și: Istoria Holocaustului, prezentată pe înțelesul tuturor, prin intermediul benzilor desenate

Parchetul General nu analizează dacă va cere revizuirea reabilitării celor doi ciminali de război

PRESShub a întrebat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) dacă procurorul general al României intenționează să ceară anularea în instanță a deciziilor Curții Supreme din anii ’90, având în vedere decizia CEDO.

Parchetul General ne-a transmis că, având în vedere că nu este o decizie definitive a Curții Europene pentru Drepturile Omului, „nu a fost deschisă o analiză care să vizeze aspectele la care faceți referire”.

„La acest moment, în principal în considerarea caracterului nedefinitiv al Deciziei CEDO în cauza Zăicescu și Fălticineanu împotriva României, la nivelul Secției Judiciare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție nu a fost deschisă o analiză care să vizeze aspectele la care faceți referire”, a fost răspunsul PÎCCJ la întrebarea PRESShub.ro.

Pe de altă parte, reprezentanții Centrului de Resurse Juridice (CRJ), care i-au asistat pe cei doi supraviețuitori în demersul lor la CEDO, au precizat că vor cere revizuirea deciziei de achitare a celor doi criminali, dacă statul român nu va lua măsuri.

În articolele următoare din seria dedicată de PRESShub victoriei obținute la CEDO de către Ana Fălticineanu și Leonard Zăicescu, vă prezentăm un interviu cu acest supraviețuitor al Holocaustului din România despre antisemitismul din România, poziția Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” și a Centrului de Resurse Juridice.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

Foto principală: Leonard Zăicescu, unul dintre ultimii supraviețuitori ai Holocaustului din România.

Holocaustul în România
Holocaustul în România
[td_block_11 custom_title="Related Article" limit="1" post_ids="328426"]
spot_imgspot_img
Flavia Drăgan
Flavia Drăgan
Flavia Drăgan este jurnalist la TVR. Anterior a mai lucrat la Newsweek România și România liberă. Absolventă de FJSC, Universitatea București, cu un master în Jurnalism tematic. Lucrează în presă din 2010. Documentează subiecte din zona socială și de drepturile omului.
1 COMENTARIU
  1. „… 45%…antonescu…patriot…”__–__pentru multi chiar si ceausescu a fost patriot, despre antisemitism, ce se mai poate zice, romanii intotdeauna au gasit tzapi ispasitori pentru incompetenta lor, evreii, ungurii si tziganii au fost cap de afis, desi si ungurii si evreii au fost de sute de ani mai civilizati decat noi, romanii, iar de vreo 30 de ani chiar si tziganii au dovedit ca macar la facut bani si averi, sunt mult mai buni decat romanii…iar textul spune ca insasi guvernarile postdecembriste sunt antisemite, atunci de ce sa ne miram ce se ascunde in randul maselor, care in mod intentionat sunt tinute in intuneric , inclusiv prin afisarea de programe pompoase, sforaitoare( gen „Romania educata”), dublate de mentinerea obscurantismului in randul populatiei, prin aducerea religiei in scolile publice, si directa colaborare intre politic si religios, in fel si chip…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Primarii USR din București reclamă penal că le-au fost furate voturi

Primarii USR din București, de la Sectorul 1 și...

Unde sunt voturile REPER. Partidul acuză fraude în procesele verbale de la secțiile de vot

Unde sunt voturile REPER. Partidul a făcut public faptul...

Cine scoate tinerii la vot. Interviu cu influencerul Silviu Faiăr

Cine scoate tinerii la vot. Prezența la alegerile europarlamentare...

Cum a afectat războiul Parcul Național Kamenskaya Sich din Ucraina. Consecințe de mediu

Cum a afectat războiul Parcul Național Kamenskaya Sich și...