Să vorbim puțin despre trădare. Dragnea, Iulian Iancu, Virgil Popescu și interesele Gazprom în România

Data:

spot_img

Presa, politicienii și comentatorii de pe Facebook s-au obișnuit în ultimul deceniu să arunce ușor cu vorbe grele – dictatură, gulag sau trădare – când se referă la fapte care nu au nici o legătură cu situațiile dure, distrugătoare de vieți, pe care aceste cuvinte le desemnează în realitate.

Însă nu e o exagerare dacă afirmăm că a fost trădare de țară atunci când celebra Lege offshore din 2018 a fost inițiată și girată de PSD-ul lui Dragnea.

Legea a blocat exploatarea gazelor românești din Marea Neagră și a lăsat țara și pe români în continuare la cheremul Gazprom, compania de stat din Rusia care alimentează azi războiul lui Putin contra Ucrainei.

Invadarea țării vecine de către dictatorul de la Moscova a venit chiar la apogeul crizei energetice pe care o traversează Europa și care afectează consistent bugetele românilor.

Criza a fost amplificată, printre altele, chiar de Gazprom, care a mărit constant și artificial prețul la gaze, scăzând livrările la limita de jos a contractelor, tocmai pentru a șantaja Europa.

Citește și: VIDEO De ce au crescut facturile la energie. 4 mituri, demontate

Înainte să lovească cu rachetele și să amenințe cu armele nucleare, Putin a lovit în bunăstarea și confortul europenilor, inclusiv ale românilor, cu tarife mărite la „arma” pe care o folosește de 20 de ani pentru a ține un continent în șah.

Dintre toți membrii UE, românii ar fi putut avea poziția cea mai privilegiată. Ar fi putut privi relaxat la criza facturilor la energie, care a măturat Europa.

Din păcate, nu se întâmplă așa, deși România are toate resursele pentru a se fi aflat la adăpost. Punga de gaze naturale din Marea Neagră era evaluată în noiembrie anul trecut la circa 150 de miliarde de dolari. 150 de miliarde!

„Zona eco­nomică românească a Mării Negre ar avea re­zer­ve de 200 de miliarde de metri cubi, can­ti­ta­te care ar putea acoperi consumul na­ţio­nal pen­tru următorii 20 de ani”, scria Ziarul Financiar. Mai mult decât atât, România ar fi putut fi exportator de gaze naturale. În loc să plătească sume uriașe către Gazprom, ar fi putut încasa miliarde de dolari vânzând celorlalte țări europene.

În plus, nu doar că și-ar fi asigurat independența față de Rusia, ci ar fi ajutat și alte țări din Europa să și-o mărească pe a lor. În schimb, în 2021, România a importat mai mult gaz natural de la Gazprom decât în 2020.

Cristina Prună, vicepreședinte al Camerei Deputaților, arăta în octombrie anul trecut că dependența de importuri de gaze naturale a României a crescut de la 2% în 2015 la peste 24% în 2019.

Citește și: Rusia trimite nave de război spre Odesa

Cine a sabotat independența, interesele și banii țării?

Numele sunt ușor de verificat: Liviu Dragnea, în 2018 președintele PSD și premierul din umbră al României, Darius Vâlcov, vicepremier și complicele său apropiat, și Iulian Iancu, pe atunci președintele Comisiei de industrii din Camera Deputaţilor, cel numit de către Traian Băsescu „omul Gazprom” cu mulți ani înainte.

Cei trei au gândit și au girat Legea offshore, care a blocat exploatarea gazelor din Marea Neagră într-un moment în care Exxon, companie americană, era avansată în operațiuni. Evident, toți au invocat patriotismul și faptul că „apără interesele României”.

Citește și: VIDEO Când se vor ieftini curentul și gazele. O singură soluție reală, pe termen scurt

„Acum suntem chemaţi cu toţii – acest Parlament – să fim solidari în faţa celui mai important proiect din ultimii 30 de ani pentru România”, se lăuda Iulian Iancu. Același afirma despre actul care a lăsat România încă cel puțin opt ani la cheremul Gazprom că „prin modificarea modului de impozitare a veniturilor suplimentare din Legea offshore statul român obține mai multe avantaje decât înainte”.

Beneficiile pentru România au fost, de fapt, zero. Pierderile, în bani dați Gazprom în plus: sute de milioane de dolari. Banii noștri, să fie bine înțeles.

„Dragnea, supărat că nu a fost primit în America, se răzbună şi introduce taxe care fac practic necompetitive pe piață gazele româneşti din Marea Neagră favorizând astfel GAZPROM”, scria tot în 2018 fostul președinte Traian Băsescu.

Era doar supărare pe SUA? O fi favorizat pe gratis Gazprom, compania care finanțează de două decenii războaiele lui Putin, doar din supărare adolescentină?

Nu avem probe, deci ne vom opri doar la a pune această întrebare retorică.

Dar ce e mai trist decât trădarea din 2018 este că nici actuala coaliție de guvernare nu vrea să elibereze energetic România de influența rusească.

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, minte de câteva luni că va veni cu un nou proiect al Legii offshore, care să elimine condițiile împovărătoare din actul ticălos al lui Dragnea.

Iar PSD tocmai l-a propus pe Iulian Iancu pentru funcția de membru în Comitetul de Reglementare al Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE). Unele surse susțin că Marcel Ciolacu s-ar opune numirii. Rămâne de văzut dacă se va confirma.

Când toată lumea izolează Rusia, politicieni români de marcă îi protejează interesele și banii. Printr-o faptă de trădare în formă continuată.

spot_imgspot_img
Răzvan Chiruță
Răzvan Chiruță
Răzvan Chiruță a fost redactor-șef al PRESShub (presshub.ro), din ianuarie 2022 până în iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al revistei Newsweek România, din 2018 până în 2021, și cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.
  1. Pai si cum sta treaba cu toate celalalte resurse care sunt sub controlul companiilor occidentale???
    Lucrurile stau exact la fel si prin analogie nu pot sa nu ma intreb cum ar fi stat lucrurile altfel dc Exon ar fi preluat exploatarea gazelor din Marea Neagra…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Alegerile prezidențiale din România, dominate de protecționism și naționalism

Alegerile prezidențiale din România se desfășoară într-un context internațional...

Trump sau Harris? Cine e mai bun pentru România?

Probabil că România va rămâne fără emoții sub scutul...

Ciolacu, acest Maradona în pantofi cu talpă roșie

Prin anii 2000, imediat după deceniul pierdut din cauza...

Fiecare lume are eroii ei

„Fiecare lume are eroii ei. Activismul civic înseamnă adesea...