SUA prelungește până în iunie suspendarea sancțiunilor asupra petrolului rusesc

Data:

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește PRESShub pe Google News

Statele Unite vor prelungi până la jumătatea lunii iunie suspendarea temporară a sancțiunilor asupra exporturilor de petrol rusesc, o decizie anunțată de secretarul american al Trezoreriei (Ministrul de finanțe), Scott Bessent, în cadrul reuniunii miniștrilor de finanțe din G7 desfășurate luni la Paris.

Măsura reprezintă o lovitură pentru Ucraina și pentru Comisia Europeană, care au cerut Washingtonului să reia sancțiunile pentru a reduce veniturile din care Rusia își finanțează războiul, aflat acum în al cincilea an.

O sursă apropiată deciziei a declarat pentru Reuters că a doua prelungire a derogării a fost solicitată de state sărace și vulnerabile care nu mai pot primi livrări de petrol din Golf din cauza războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului și a închiderii Strâmtorii Ormuz.

„Această prelungire va oferi flexibilitate suplimentară și vom colabora cu aceste state pentru a acorda licențe specifice acolo unde va fi necesar”, a declarat secretarul Trezoreriei americane, Scott Bessent.

Efectele colaterale ale atacului din Iran

Bessent, care luna trecută declara pentru Associated Press că nu este planificată o nouă extindere a derogării pentru petrolul rusesc, a argumentat luni că măsura va permite redirecționarea cantităților existente către statele care au cea mai mare nevoie și le va ajuta să concureze cu China pentru petrolul care fusese anterior sancționat.

Este a doua oară că Trezoreria americană lasă derogarea să expire și apoi o prelungește.

Washingtonul suspendase inițial sancțiunile pentru 30 de zile după izbucnirea războiului dintre Israel și Iran, conflict care a provocat creșteri accentuate ale prețului petrolului și a alimentat inflația la nivel global.

Potrivit administrației americane, menținerea accesului la petrolul rusesc pe piețele internaționale urmărește creșterea ofertei globale și limitarea scumpirilor pentru gospodării și companii.

Totuși, anunțul a surprins aliații europeni ai SUA. Un oficial dintr-un stat european membru G7 a declarat pentru Politico că Bessent le transmisese luna trecută că derogarea urma să expire pe 16 mai și că nu va fi prelungită.

Citește și: Rusia vrea un Witkoff european ca mediator pentru războiul din Ucraina: va ceda UE?

Rusia continuă să profite

Decizia a fost criticată dur de două senatoare democrate de rang înalt, Jeanne Shaheen din New Hampshire și Elizabeth Warren din Massachusetts, care au descris-o drept „un cadou nejustificat pentru” președintele rus Vladimir Putin.

„Fiecare dolar suplimentar pe care Kremlinul îl obține datorită acestei licențe îl ajută pe Putin să finanțeze războiul ilegal împotriva Ucrainei și să ucidă civili nevinovați”, au transmis cele două într-un comunicat.

Ele au susținut că prima relaxare a sancțiunilor nu a redus prețurile la carburanți în SUA și nici nu a stabilizat piețele energetice globale.

Sancțiuni geopolitice

Administrația Trump a impus anul trecut sancțiuni împotriva marilor companii petroliere rusești, inclusiv Rosneft și Lukoil, pentru a reduce veniturile energetice ale Moscovei și a pune presiune asupra Rusiei să încheie războiul din Ucraina.

După ce atacurile SUA și Israelului asupra Iranului au provocat explozia prețurilor globale la petrol, Trezoreria americană a emis în martie prima licență temporară, încercând să atenueze deficitul de ofertă și scumpirile prin eliberarea pe piață a petrolului și produselor petroliere rusești deja încărcate în petroliere și blocate de sancțiuni.

Derogările nu se aplică pentru moment petrolului extras în prezent de Rusia.

Impact limitat asupra pieței

Nu este de așteptat ca prelungirea, la fel ca derogarea inițială, să tempereze creșterea prețurilor la carburanți în SUA sau pe piața globală. În opinia analiștilor consultați de Reuters, Rusia este singura care câștigă masiv.

Charles Lichfield, director adjunct al GeoEconomics Center din cadrul Atlantic Council, consideră că derogările vor majora veniturile petroliere ale Rusiei, deja susținute de prețurile ridicate ale petrolului, și vor compensa efectele atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor și infrastructurii energetice rusești.

„Având în vedere semnalele negative din economia rusă, acesta ar putea fi momentul pentru sancțiuni mai dure”, a spus Lichfield. „Dar nu cred că administrația a ajuns la această concluzie.”

Citește și: Nicușor Dan: „Europa a făcut greșeli”. Cum a ajuns UE de la Nord Stream și gazul rusesc la discursul despre autonomie strategică

Impact limitat și asupra economiei de război ruse?

Creșterea prețurilor petrolului provocată de războiul împotriva Iranului nu este suficientă pentru a salva economia Rusiei, argumentează o analiză realizată de Free Russia Foundation și publicate de Kyiv Independent.

Autorul raportului, politicianul rus de opoziție Vladimir Milov, fost ministru adjunct al energiei, susține că veniturile suplimentare obținute din petrol „nu îl pot salva” pe președintele Vladimir Putin, în condițiile în care deficitul bugetar al Rusiei continuă să crească.

Potrivit datelor citate în analiză, deficitul bugetului federal rus a ajuns la aproximativ 79 de miliarde de dolari, echivalentul a 2,5% din PIB, în primele patru luni din 2026. Nivelul depășește deja cu 62% ținta stabilită de guvern și este ușor peste deficitul înregistrat pe întreg anul 2025.

Doar în luna aprilie, deficitul a crescut cu aproximativ 17,5 miliarde de dolari față de sfârșitul lunii martie, ceea ce reprezintă un avans lunar de 21%.

„După cum se poate vedea, 2–3 miliarde de dolari în venituri suplimentare în acest moment nu înseamnă nimic în comparație cu deficitul care se apropie de 80 de miliarde de dolari”, susține Vladimir Milov.

Potrivit raportului, veniturile suplimentare generate de prețurile ridicate la petrol nu vor rezolva problemele structurale ale economiei ruse aflate sub presiunea sancțiunilor și a cheltuielilor de război.

(FOTO: AGERPRES FOTO / EPA)

spot_imgspot_img
Ileana Giurchescu
Ileana Giurchescu
Ileana Giurchescu, fost redactor coordontor la Europa Liberă din 1987, când postul de radio mai avea sediul la München, în Germania. După sistarea emisiunilor pentru România, a rămas în redacția Europei Libere pentru Republica Moldova și ulterior a colaborat cu postul public Teleradio Moldova, ca editor de știri externe.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Ultimele știri

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Pentru a fi la curent cu cele mai recente știri, oferte și anunțuri speciale.

Mai multe articole similare
Related