Uniunea Europeană este mai aproape de adoptarea unui nou pachet de măsuri pentru protejarea resurselor marine din Marea Neagră și Marea Mediterană. Eurodeputații din Comisia pentru pescuit au aprobat reguli care introduc restricții pentru mai multe specii, inclusiv calcanul din Marea Neagră și anghila, precum și măsuri mai dure împotriva pescuitului ilegal. Noile prevederi urmăresc să protejeze stocurile de pește și ecosistemele marine aflate sub presiune.
Acordul, încheiat cu Consiliul la 28 aprilie 2026, a fost susținut în comisie cu 23 de voturi pentru, trei împotrivă și o abținere. Textul urmărește îmbunătățirea conservării și controlului, exploatarea sustenabilă a speciilor marine și reducerea impactului pescuitului asupra ecosistemelor vulnerabile și speciilor nețintite.
Pe scurt
- Comisia pentru pescuit a Parlamentului European a aprobat acordul provizoriu privind transpunerea unor recomandări ale Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană.
- Noile reguli vizează pescuitul în Marea Mediterană și Marea Neagră, inclusiv specii precum anghila, creveții de adâncime, coralul roșu, merluciul european, sprotul, dorada cu pată neagră, lampuga și calcanul din Marea Neagră.
- Textul introduce interdicția pescuitului recreativ de anghilă, restricții spațiale și temporale pentru mai multe zone maritime și un certificat de captură pentru calcanul din Marea Neagră.
- Măsurile includ protecții pentru rechini și pisici de mare, păsări marine, țestoase și cetacee.
- Acordul trebuie votat de plenul Parlamentului European, cel mai probabil în septembrie, înainte de intrarea în vigoare după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Noile măsuri acoperă atât exploatarea speciilor comerciale, cât și protecția ecosistemelor vulnerabile. Parlamentul menționează interdicția pescuitului recreativ de anghilă, restricții spațiale și temporale în Marea Levantului, Marea Ionică și Strâmtoarea Siciliei pentru pescuitul de crevete roșu uriaș și crevete albastru și roșu, precum și închiderea precautorie a pescuitului de coral roșu atunci când este atins un anumit nivel al capturilor.
Textul include și măsuri pentru pescuitul demersal de merluciu european și crevete roz de adâncime în Strâmtoarea Siciliei, închideri în Marea Adriatică și pentru sprotul european din Marea Neagră, măsuri pentru pescuitul de hamsie și sardină, închideri spațiale și temporale în Marea Alboran pentru dorada cu pată neagră și reguli de gestionare pentru pescuitul de lampugă.
Pentru Marea Neagră, regulamentul introduce un certificat de captură pentru calcan și monitorizare științifică pentru pescuitul de rechin câine de mare. Aceste măsuri urmăresc să întărească trasabilitatea și controlul asupra unor specii aflate sub presiune.
Acordul include și măsuri de reducere a impactului activităților de pescuit asupra speciilor vulnerabile. Sunt prevăzute protecții pentru elasmobranhii, grup care include rechinii și pisicile de mare, precum și pentru păsări marine, țestoase și cetacee. Textul stabilește, de asemenea, standarde minime pentru toate zonele de pescuit restricționat.
Regulamentul conține prevederi privind transbordările și alte măsuri pentru combaterea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat. Acest element este important deoarece pescuitul ilegal afectează atât stocurile de pește, cât și concurența loială între operatorii care respectă regulile.
Raportoarea Parlamentului European, Željana Zovko, din grupul Partidului Popular European, a spus că implementarea la timp a acestor măsuri este necesară pentru pescuit sustenabil și cooperare internațională. Ea a afirmat că pescuitul în zona GFCM privește „reziliența economică, securitatea alimentară și identitatea culturală a comunităților de coastă din Marea Mediterană și Marea Neagră”.
Zovko a mai spus că aplicarea recomandărilor GFCM este esențială pentru a garanta „condiții echitabile” pescarilor europeni care respectă deja unele dintre cele mai ridicate standarde din lume.
Starea pescuitului în Marea Neagră
Per ansamblu, starea pescuitului în Marea Neagră este considerată fragilă. Unele stocuri comerciale sunt sub presiune, iar ecosistemul este afectat simultan de pescuitul excesiv, poluare, schimbări climatice și capturi accidentale ale speciilor protejate.
Sturionii sunt considerați cele mai periclitate specii de pești din bazinul Dunării și al Mării Negre. În România mai supraviețuiesc patru specii migratoare, însă populațiile au fost afectate de braconaj, fragmentarea habitatelor și pierderea rutelor de reproducere. WWF România descrie sturionii drept una dintre cele mai amenințate grupe de pești din lume.
Calcanul este una dintre cele mai valoroase specii comerciale din Marea Neagră și se află sub un regim strict de management international pentru a reduce riscului ca stocul biologic să scadă sub nivelurile sustenabile.
Mai multe specii de rechini și batoide (pisici de mare) din Marea Neagră sunt considerate vulnerabile din cauza capturilor accidentale și a degradării habitatelor.
La fel și anghila europeană.Deși este mai cunoscută în Atlantic și în apele interioare europene, anghila europeană este într-un declin sever la nivel continental.
Din acest motiv, organizațiile de mediu salută noile măsuri europene pentru restricționarea pescuitului în anumite zone și perioade, protejarea speciilor vulnerabile și întărirea controalelor împotriva pescuitului ilegal, considerând că fără astfel de măsuri refacerea populațiilor de sturioni și a altor specii amenințate va fi extrem de dificilă.
Greenpeace România vorbește despre o presiune cumulată asupra ecosistemului Mării Negre, datorat pescuit excesiv, combinat cu poluare, exploatări offshore și efectele războiului din Ucraina.
Citește și: Minele marine din Marea Neagră, o bombă ecologică cu ceas (II) – PRESShub
Cadrul legislative general
Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană este cadrul multilateral de cooperare pentru dezvoltarea, conservarea, gestionarea și utilizarea resurselor marine vii din Marea Mediterană și Marea Neagră la niveluri considerate sustenabile și cu risc redus de colaps. Uniunea Europeană este parte contractantă la acordul GFCM din 1998.
Zece state membre ale Uniunii Europene sunt, de asemenea, părți contractante: Bulgaria, Croația, Cipru, Franța, Grecia, Italia, Malta, Slovenia, Spania și România. Recomandările adoptate de GFCM sunt obligatorii pentru Uniune și trebuie transpuse în legislația europeană atunci când conținutul lor nu este deja acoperit de dreptul UE.
Acordul provizoriu trebuie adoptat formal de Parlamentul European în plen, votul fiind așteptat în septembrie. Regulamentul va intra în vigoare în ziua următoare publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
(Sursa foto: Alexandra Bakhareva / Pexels.com)
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.
