Unsprezece state europene cer Comisiei Europene să înăsprească accesul cetățenilor ruși în spațiul Schengen înainte de sezonul estival, argumentând că nu este normal ca rușii să își petreacă vacanțele pe plajele Europei în timp ce războiul din Ucraina continuă, relatează Politico.
Există și țări membre care avertizează că o înăsprire are putea avea efectul contrariu, rușii nu numai că se vor „victimiza”, dar nu vor avea nici șansa de a experimenta, fie și pentru câteva zile, ce este și cum funcționează țările UE: „nu este vorba numai de oligarhi și iahturi”.
Într-o scrisoare adresată șefei diplomației europene, Kaja Kallas, și comisarului pentru migrație, Magnus Brunner, înaintea reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne, miniștri din statele baltice, Cehia, Danemarca, Finlanda, Olanda, Polonia și Suedia, alături de Islanda și Norvegia, solicită Bruxellesului să înăsprească politica de vize față de Rusia. Semnatarii susțin și inițiativa Estoniei de a împiedica militarii ruși și persoanele care au luptat în armata rusă să intre în spațiul Schengen.
Numărul vizelor pentru ruși continuă să crească
Potrivit miniștrilor, aplicarea actualelor recomandări europene este neuniformă, ceea ce permite cetățenilor ruși să facă „turism de vize”, adică să depună cereri în statele cu reguli percepute ca fiind mai permisive.
Datele din Barometrul Schengen 2026 arată că numărul cererilor de viză depuse de ruși a crescut cu 8% în 2025 față de anul precedent. Creșterea a fost și mai mare în cazul vizelor aprobate: 623.451 de cetățeni ruși au primit vize Schengen în 2025, comparativ cu 565.719 în 2024. În 2023 fuseseră acordate aproximativ 520.000 de astfel de vize.
Cele mai multe vize pentru cetățeni ruși au fost emise anul trecut de Franța, urmată de Italia și Spania.
Fără Orbán, tabăra pro-Ucraina vede o oportunitate
Potrivit unui diplomat familiarizat cu discuțiile, inițiativa apare într-un context politic diferit față de anii precedenți. Odată cu dispariția rolului de blocaj jucat de Viktor Orbán în politica europeană, capitalele care susțin ferm Ucraina consideră că există mai mult spațiu pentru măsuri suplimentare de presiune asupra Kremlinului.
În opinia acestora, momentul este favorabil, în condițiile în care Rusia se confruntă atât cu dificultăți militare pe front, cât și cu probleme economice.
Decizia ar putea veni rapid
Două surse diplomatice au declarat că semnatarii intenționează să discute scrisoarea în marja reuniunii miniștrilor de interne și justiție pentru a evalua dacă există suficient sprijin politic pentru continuarea demersului.
Dacă reacția statelor membre va fi favorabilă, propunerea ar putea avansa rapid și chiar să fie adoptată înainte de sezonul de vacanță.
„Dacă atmosfera din sală va fi pozitivă, lucrurile s-ar putea mișca destul de repede”, a spus unul dintre diplomați.
Nu toate statele sunt de acord
Există însă și guverne care privesc cu rezerve ideea unor restricții suplimentare.
„Când rușii ajung în Europa, înțeleg mai bine ce înseamnă Europa. Nu este vorba doar despre iahturi și cheltuieli. Trebuie să fim atenți”, a declarat un diplomat dintr-un stat care nu a semnat scrisoarea.
O altă sursă avertizează că statisticile privind vizele pot fi înșelătoare. Unele state procesează mai multe cereri nu pentru că au reguli mai relaxate, ci pentru că dispun de rețele consulare mai extinse și de o capacitate administrativă mai mare.
Ministerul de Externe al Spaniei a transmis că Madridul aplică strict regulile europene privind vizele și susține toate măsurile restrictive adoptate de UE împotriva Rusiei.
Citește și: După 8 ani, Statele Unite revin la „Davos-ul lui Putin” de la Sankt Petersburg
Ce urmează pentru Ucraina și Republica Moldova
În paralel, după semnalele că Ungaria ar putea renunța la opoziția față de aderarea Ucrainei la UE, Ucraina și Republica Moldova se pregătesc să deschidă primul „cluster” de negocieri de aderare.
În jargonul extinderii UE, negocierile sunt împărțite în 33 de capitole grupate în șase mari pachete tematice, numite „clustere”. Primul care se deschide și ultimul care se închide este clusterul „Fundamentals”, care acoperă domenii precum justiția, statul de drept, achizițiile publice și controlul financiar.
Sunt două candidate cu probleme inedite pentru procesul de admitere: Ucraina este o țară în război, cu riscul de a pierde partea estică, în schimbul unui acord de pace cu Rusia agresoare. Ceea ce ar putea crea un nou „conflict înghețat” în spațiul post-sovietic.
R. Moldova, pe de altă parte, este țara cu cel mai vechi „conflict înghețat”: regiunea transnistreană, care și-a proclamat suveranitatea la începutul anilor 90, fără a fi recunoscută internațional, nici măcar de Rusia.
Astăzi, pe măsură ce R. Moldova – sau „malul drept al Nistrului”, în contextul acestui conflict vechi de decenii cu regiunea separatistă, sau „malul stâng al Nistrului” – se apropie rapid de UE și prin cetățenia moldovenească a putut oferi transnistrenilor acces liber în țările, crește și interesul „malului stâng” pentru reintegrare.
…revenind la ruși și vizele Schengen
Comisia Europeană a înăsprit regulile pentru vizele Schengen acordate cetățenilor ruși încă din noiembrie 2025.
Comisia Europeană a decis atunci să înăsprească regulile pentru eliberarea vizelor, astfel încât majoritatea cetățenilor ruși care locuiesc în Rusia nu vor mai putea obține vize Schengen cu intrări multiple, ci doar vize pentru o singură călătorie.
Măsura a venit pe fondul războiului din Ucraina și al presiunilor tot mai mari din partea unor state europene care cer limitarea accesului cetățenilor ruși în UE.
„Noile reguli limitează sever emiterea vizelor cu intrări multiple pentru cetățenii ruși. Totuși, există câteva excepții limitate”, declara Markus Lammert, purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
Printre excepțiile prevăzute se numără membrii apropiați ai familiilor cetățenilor ruși care locuiesc în Uniunea Europeană, precum și rudele cetățenilor UE. Aceștia vor putea primi în continuare vize cu intrări multiple, valabile până la un an.
De asemenea, lucrătorii din transporturi vor putea obține vize cu intrări multiple pentru perioade de până la nouă luni.
Comisia a precizat că, în cazuri excepționale, statele membre pot acorda astfel de vize și persoanelor a căror „fiabilitate și integritate nu pot fi puse la îndoială”. În această categorie pot intra disidenți ruși, jurnaliști independenți, activiști pentru drepturile omului și reprezentanți ai organizațiilor societății civile.
Noile reguli nu se aplică retroactiv.
Uniunea Europeană înăsprise deja regimul de vize pentru cetățenii ruși după invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022.
Bruxellesul a suspendat complet Acordul de Facilitare a Vizelor cu Rusia, ceea ce a făcut procedurile mai costisitoare și mai dificile pentru solicitanții ruși.
În paralel, UE a decis să nu recunoască documentele de călătorie emise de autoritățile ruse în teritoriile ucrainene ocupate.
Unele state membre au mers și mai departe.
Lituania, Letonia și Estonia au introdus restricții suplimentare privind intrarea cetățenilor ruși pe teritoriul lor.
(Sursa foto: Daniel Kružík / Pexels.com)
