Teritorii contra pace era un „schimb” sugerat Ucrainei de mult timp, cu siguranță cu mai multă insistență de la venirea la Casa Albă a lui Donald Trump, care promitea în campania electorală că va pune capăt războiului început de Rusia într-o zi, poate o săptămână. Este vorba de regiunile estice din Ucraina, ocupate numai parțial de Rusia dar pe care le revendică în totalitate și le-a și anexat juridic.
După 15 luni, nimic nu s-a schimbat, în afară de faptul că Statele Unite nu mai sprijină Ucraina, financiar sau militar. Singurul aliat major este Uniunea Europeană, care nu numai că îi acordă un credit de 90 de miliarde de euro, dar cumpără și de la Statele Unite armele de care are nevoie Kievul, în măsura în care mai sunt disponibile (războiul din Iran pare să fi redus drastic rezervele militare americane).
În acest context, apare însă ideea unui nou „schimb” (în termeni trumpieni s-ar numi târg), sugerat de cancelarul german Frederich Merz (foto): teritorii contra integrare europeană, relatează Kyiv Independent.
„Sperăm că, în cele din urmă, va exista un tratat de pace cu Rusia. Atunci, posibil, o parte din teritoriul Ucrainei nu va mai fi ucrainean”, a spus Merz în cadrul unei discuții cu studenți în orașul Marsberg.
Cancelarul a adăugat că președintele Volodimir Zelenski ar avea nevoie de o majoritate la referendum pentru un astfel de pas. Pentru a obține acest sprijin, Zelenski ar trebui să le spună ucrainenilor: „Dar v-am deschis calea spre Europa”.
În prezent, Rusia ocupă aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei și cere ca Kievul să cedeze teritorii suplimentare din regiunea Donețk pentru a încheia un acord de încetare a focului.
Ucraina a respins cedarea teritoriilor aflate sub controlul său și a cerut un armistițiu pe actualele linii ale frontului. Zelenski a sugerat anterior că eventualele concesii teritoriale nu pot fi decise decât prin referendum.
Referindu-se la aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, Merz a spus că Uniunea trebuie să ofere Kievului o perspectivă clară și credibilă.
„Ucraina trebuie să aibă o perspectivă europeană. Nu trebuie să pierdem Ucraina în favoarea Rusiei, ci să le spunem ucrainenilor că au un viitor în Europa”, a afirmat el.
În același timp, cancelarul a avertizat împotriva unor așteptări nerealiste privind o aderare rapidă, apreciind că intrarea Ucrainei în UE până în ianuarie 2027 sau 2028 este „nerealistă”.
Ucraina, alături de R. Moldova, are statut de țară candidată din 2022. Premierul demisionar al Ungariei, Viktor Orbán a blocat pînă acum deschiderea tuturor celor șase capitole de negociere cu Kievul (și implicit Chișinăul, pentru că cele două candidate sunt tratate „împreună” de Bruxelles).
Comisia Europeană a recomandat deja deschiderea oficială a negocierilor, poziție care însă s-ar putea lovi și de opoziția premierului ales al Ungariei, Peter Magyar.
După înfrângerea electorală a lui Orbán din 12 aprilie, Ucraina a cerut Uniunii să stabilească o dată concretă de aderare, respingând orice formă de integrare parțială.
(Sursă foto: Friedrich Merz / X)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
