Fasole de Ziua Națională, la Iași. Mii de porţii preparate în câteva instituţii subordonate Primăriei Municipiului Iaşi vor fi oferite în faţa Palatului Culturii.
Fasole de Ziua Națională
Primăria va pregăti 3.000 de porţii de fasole de post. Separat, se vor perpeli pe grătare şi cârnaţii care se potrivesc de minune cu mâncarea de fasole.
Citește și: Iohannis pleacă la Dubai de Ziua Națională a României. Agenda nu e publică momentan
Însă, spune Luminiţa Munteanu, directorul Direcţiei de Asistenţă Comunitară Iaşi, „pentru că suntem în post, fasolea se va pregăti separat de cârnaţi.
O mie de porţii vor fi preparate de Cantina de Ajutor Social, o mie de căminul de bătrâni Sf. Constantin şi Elena din Bucium şi o altă mie de porţii se va prepara la căminul de pensionari din Copou.
În acest moment facem achiziţia de legume, aşteptăm să vedem dacă primim şi sponsorizări pentru tacâmuri. Cârnaţii, aşa cum spuneam, se vor găti individual.
În plus, se va distribui ceai cald şi vin fiert (n.r. – nici la vin nu e dezlegare din partea bisericii). Vinul va fi din sponsorizări. Iar în loc de pâine, vor fi colăcei”.
Continuarea în Ziaruldeiasi.ro
Fasole de Ziua Națională. Cum s-a ajuns aici
Cum a ajuns fasolea cu ciolan mâncarea românilor de Ziua Națională. Un doctor în sociologia practicilor alimentare și un jurnalist specializat în gastronomie au explicat de când și mai ales de ce a devenit fasolea cu ciolan un mod tradițional de sărbătorire a Zilei Naționale a României.
De Ziua Națională, sărbătorim un moment important din istoria românilor: Marea Adunare de la Alba-Iulia, unde în 1918 s-a votat unirea Transilvaniei cu România. E un eveniment care an de an e marcat prin parade militare și porții de fasole cu ciolan.
Parada militară este cumva justificată, având în vedere contextul istoric de atunci. Dar care este legătura între fasolea cu ciolan și Ziua Națională a României.
De când și mai ales de ce a devenit fasolea cu ciolan un fel de mâncare tradițional la sărbătorirea Zilei Naționale a României?
Cosmin Dragomir, jurnalist specializat în gastronomie, istoric și antropolog amator și fondator gastroart.ro– prima revistă dedicată cercetării istoriei gastronomiei românești, a oferit un răspuns.
De asemenea, pe același subiect a vorbit Adriana Sohodoleanu, doctor în sociologia practicilor alimentare, fondator al site-ului de cultură gastronomică Biscuit.ro și lector la TASTE Culinary Business Academy.
Citește și: Cum a ajuns fasolea cu ciolan mâncarea românilor de Ziua Națională
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Ziaruldeiasi.ro)
