Cum au desființat judecătorii raportul ANI care-l declara incompatibil pe Nicușor Dan. Curtea de Apel București și-a motivat decizia prin care a anulat raportul Agenției Naționale de Integritate (ANI) în cazul primarului general.
Astfel, judecătorii arată că nu a existat „un interes personal de natură patrimonială” și că în cauză „a existat un singur interes, atât al primarului cât și al reprezentantului unei instituții publice, respectiv interesul public”.
Din actele dosarului rezultă că Nicușor Dan s-a plâns de faptul că, atunci când a fost chemat la ANI să studieze dosarul, „a fost ținut afară, în frig, un sfert de oră, i s-a oprit telefonul la poartă, a fost invitat și în fața unei mese pline cu bibliorafturi, pe care trebuia să le consulte.
În momentul în care a spus că ar vrea să le fotocopieze, i s-a comunicat faptul că nu are voie”.
În replică, juristul ANI a arătat că „legea nu obligă instituția pârâtă și nu are angajat un personal specializat pentru a efectua aceste fotocopieri care implică niște cheltuieli și, mai mult decât atât, legea nu obligă la această procedură”.
Nicușor Dan și-a continuat apărarea și a arătat că „din tot ceea ce s-a adus în fața instanței, nu s-a constatat niciun interes al reclamantului, nu a primit niciun ban, nu a avut nicio indemnizație, nu a avut niciun fel de avantaj”.
Citește și: AKTUAL24 | Reacția tânărului agresat de Simion: „Nu sunt membru USR, nu sunt membru de partid”
Instanța i-a dat dreptate și a ajuns la concluzia că „nu există nicio dispoziție de text legal care să împiedice conducerea directă a unui serviciu public, fie prin numirea directorilor, fie prin dispoziții directe acordate acestora, fie chiar prin preluarea în mod direct a activității serviciului public de către primar”, se arată în motivarea instanței.
Nu a existat un interes personal
Mai mult, „în mod evident nu subzistă niciun conflict de interese întrucât dispozițiile legale citate sunt deosebit de clare, în sensul în care trebuie să subziste un interes personal de natură patrimonială.
Afirmațiile pârâtei potrivit cărora interesele patrimoniale nu trebuie dovedite în concret, rațiunea instituirii conflictului de interese fiind aceea de a înlătura orice dubiu cu privire la modalitatea de aducere la îndeplinire a atribuțiilor și competențelor legale, nu are niciun fundament legal.
Interesul personal de natură patrimonială este un element constitutiv esențial existenței conflictului de interese, pârâta reținând în mod vădit nelegal existența conflictului de interese în raport de situația de fapt descrisă supra, în care nu a făcut niciun fel de apreciere cu privire la existența interesului personal de natură patrimonială”.
Continuare în Aktual24!
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
