22:30. Ultimul autobuz intră în stație. Îl urci aproape din reflex. Este unul dintre ultimele drumuri ale zilei, iar pentru tine înseamnă și sfârșitul unei alte zile petrecute între facultate și serviciu.
Ziua a început la 6:30. Ai amânat alarma de câteva ori, încercând să mai câștigi câteva minute de somn. La ora 8 erai deja la curs. După aceea ai traversat orașul ca să ajungi la muncă. Facultatea este într-un capăt, serviciul în celălalt. Între ele, câteva ore petrecute în mijloacele de transport și o masă luată pe fugă, în fața laptopului.
În autobuz îți deschizi telefonul. Printre primele videoclipuri apare un comentariu devenit familiar: „Tinerii nu mai vor să muncească.” Închizi aplicația nu pentru că este prima dată când auzi această afirmație, ci pentru că, în jurul tău, vezi o realitate diferită. Tot mai mulți studenți încearcă să împace cursurile cu un loc de muncă, nu pentru un venit suplimentar, ci pentru a-și putea continua studiile, a-și plăti chiria sau cheltuielile de zi cu zi.
Pentru mulți dintre ei, facultatea nu înseamnă doar examene și proiecte. Înseamnă ture de lucru, drumuri lungi, un program împărțit între responsabilități și puțin timp rămas pentru odihnă.
„Generația Z nu vrea să muncească”: realitate sau etichetă?
O căutare rapidă pe internet este suficientă pentru a observa cât de des apare aceeași idee: „Generația Z nu vrea să muncească”, „Generația fără chef de muncă”, „Tinerii din Generația Z au prea multe pretenții”. Deși formulările diferă, mesajul este aproape întotdeauna același: tinerii de astăzi ar fi mai puțin dispuși să muncească decât generațiile anterioare.
Această percepție nu se limitează la discuțiile din mediul online. Un sondaj YouGov arată că 52% dintre respondenți cred că tinerii de 20-30 de ani sunt mai leneși decât generațiile anterioare. Percepția urcă și mai sus acolo unde contează cel mai mult pentru viitorul lor: la cei care angajează. Potrivit Intelligent.com, 1 din 6 manageri de recrutare evită deja proaspeții absolvenți, iar motivul cel mai citat , invocat de jumătate dintre ei, e „lipsa de motivație și inițiativă”.
Citește și: Cum transformă jurnalismul și social media implicarea civică a noii generații
Dincolo de percepțiile care circulă frecvent în spațiul public, ce spun, de fapt, datele despre relația Generației Z cu munca?
Generația Z cuprinde tinerii născuți între 1997 și 2012, prima generație crescută complet în lumea digitală, spre deosebire de Millennials, care și-au împărțit copilăria între analog și digital. Crescută într-un mediu digital, Generația Z nu respinge munca, ci pune sub semnul întrebării unele dintre normele tradiționale care o definesc. În loc să asocieze eficiența cu timpul petrecut la birou, mulți tineri o raportează la rezultate și la flexibilitatea modului de lucru. Conform datelor de la National Society of High School Scholars (NSHSS), 84% dintre Gen Z folosesc deja AI la muncă, majoritatea pentru brainstorming și verificare. Generațiile mai vechi, care au învățat să muncească altfel, pot percepe asta ca pe o contestare a propriului mod de lucruși ajung sa interpreteze eficiența drept lene, iar adaptabilitatea, drept lipsă de implicare.
Dar dincolo de conflictul de percepție, 2026 conturează o piață a muncii dificilă pentru studenți și proaspeți absolvenți. Potrivit datelor Institutului National de Statistica (INS), rata șomajului a urcat la 6,4% în mai, însă la tineri cu vârstele cuprinse între 15 și 24 ani ajunge la 28,8% ceea ce înseamnă că unul din trei tineri activi nu are un loc de muncă.
Acest climat schimbă și felul în care tinerii noștri studiază: peste jumătate dintre studenți sunt nevoiți să muncească pentru a-și permite să studieze, conform Eurostudent, iar România ocupă locul 2 în Europa la dificultăți financiare în rândul studenților.
Pentru mulți studenți din România, facultatea și locul de muncă devin două responsabilități care trebuie împăcate zi de zi. Timpul rămas pentru studiu, dezvoltare personală sau activități extracurriculare este adesea limitat, deși tocmai acestea pot face diferența într-o piață a muncii tot mai competitivă.
Ce opțiuni are, atunci, un student care încearcă să își construiască un viitor mai bun, dar este nevoit să muncească pentru a-și putea continua studiile?
Un pas mai departe: Young Voices Matter
Un astfel de exemplu este proiectul european Young Voices Matter, care le oferă tinerilor oportunitatea de a-și dezvolta competențele de comunicare, implicare civică, și gândire critică, alături de mentori și experți. Programul pornește de la ideea că dorința de implicare are nevoie de instrumentele și sprijinul potrivit pentru a se transforma în inițiative cu impact.
Dacă ai între 18 și 25 de ani și ești ești student(ă) sau urmează să devii student(ă), poți participa gratuit la unul dintre cele trei bootcampuri tematice:
- Jurnalism, unde înveți să documentezi subiecte de interes public și îți publici articolele în rețeaua PressHub și în publicațiile partenere;
- Social media & Digital campaigning, unde construiești campanii digitale cu impact reale și înveți să navighezi responsabil mediul online;
- Policy-making & Advocacy, unde descoperi cum se elaborează politicile publice și cum îți poți transforma ideile în propuneri concrete pentru comunitatea ta.
Programul înseamnă mai mult decât un bootcamp. Înseamnă acces la mentori și experți, oportunitatea de a-ți dezvolta propriul proiect și de a face parte dintr-o comunitate de tineri implicați civic. Cei mai activi participanți vor avea șansa de a participa la mobilități internaționale în România, Muntenegru și Kosovo.
Participarea este gratuită, pentru ca situația financiară să nu fie un obstacol în calea celor care vor să învețe, să se implice și să contribuie la schimbarea comunităților lor.
Bootcampurile au loc între 2 și 4 octombrie 2026, la București. Înscrierile sunt deschise până la 31 iulie 2026
În câteva luni, vei ști cum să transformi o problemă pe care o observi în jurul tău într-un articol de presă, o campanie digitală sau o propunere de politică publică. Vei înțelege mai bine cum funcționează instituțiile și vei descoperi că și vocea ta poate contribui la schimbarea comunității din care faci parte. Poate că acesta este și cel mai bun răspuns la etichetele puse atât de ușor Generației Z. Nu prin declarații, ci prin ceea ce tinerii reușesc să construiască atunci când au acces la oportunități, mentorat și încrederea că vocea lor contează.
Dacă te-ai regăsit în această poveste, te poți înscrie la la Young Voices Matter, prin accesarea acestui formular https://forms.gle/NUHMVtDQNLGqBDt16
Citește și: De la sat la universitate: cât de mult îți influențează originea șansele de dezvoltare?
Citește și: Activiști LGBTQIA+ și aliați: de la afirmarea identității în spațiul public la activism
