Duminică, pe 7 iunie, armenii votează pentru un parlament. Armenia traversează de câțiva ani o pivotare geopolitică de la Moscova spre Occident, pe care am urmărit-o din momentul în care Pașinian vorbea în Parlamentul European despre aderarea la UE ca obiectiv strategic, până la dependențele structurale care o frânează: concesiunea căilor ferate deținută de compania rusă RZD taie accesul Erevanului la ambițiile sale de hub regional.
Pe 4 și 5 mai, Armenia găzduise cel mai mare eveniment diplomatic din istoria sa postindependență: cel de-al optulea summit al Comunității Politice Europene, urmat de primul summit bilateral UE-Armenia, la care au participat reprezentanți din 48 de state. Președintele Consiliului European, António Costa, a spus că faptul că Armenia găzduiește un astfel de summit “este o ilustrare puternică a traseului geopolitic curajos al țării”. Săptămâna aceasta alegătorii decid dacă acel traseu rămâne.
Emmanuel Macron a venit la Erevan în vizită de stat, a semnat un parteneriat strategic bilateral și l-a susținut deschis pe Pașinian înaintea alegerilor, comparând gestul cu sprijinul acordat Maiei Sandu în Moldova în 2024. Sondajele Armenian Election Study arătau că aprobarea premierului urcase de la 36% în februarie la 49% în mai. Opoziția a acuzat că summitul a servit campaniei electorale a lui Pașinian mai mult decât intereselor armenești, în special prin absența oricărei dezbateri serioase pe tema Nagorno-Karabah.
Samvel Karapetyan nu era în peisajul electoral acum un an. Omul de afaceri armeno-rus, proprietar al conglomeratului Tashir Group, a fondat mișcarea “Armenia Puternică”, înregistrată ca partid în ianuarie 2026. În iunie 2025 fusese arestat pentru “îndemnuri publice la preluarea puterii”, după ce îl apărase public pe Patriarh în disputa acestuia cu Pașinian. Constituția armeană îi blochează însă candidatura, deoarece cetățenii cu dublă cetățenie nu pot ocupa funcții publice, iar Karapetyan deține pașapoarte rusesc, cipriot și armean. Deși a anunțat că renunță la celelalte două, lista electorală e condusă deocamdată de nepotul său, Narek Karapetyan, ceea ce explică de ce Putin îi ceruse personal lui Pașinian, la întâlnirea din 1 aprilie, să ridice restricția pentru cetățenii cu dublă cetățenie.
Presa internațională a scris în ultimele săptămâni mai mult despre campania de dezinformare care însoțește alegerile decât despre alegerile în sine. Cercetătorii descriu operațiunea pro-Kremlin drept una dintre cele mai ample din ultimii ani, a doua după campania din Moldova din 2025, cu 343 de videoclipuri false publicate până la începutul lui mai. Un raport investigativ publicat pe 19 mai de The Insider, publicație rusă în exil, susține că Samvel Karapetyan are legături cu FSB și că Kremlinul a încredințat coordonarea campaniei lui Serghei Kiriyenko, același om care a supervizat operațiuni similare în Moldova și Georgia. Bruxellesul a trimis experți la Erevan pentru a sprijini contracararea interferențelor. Moscova a răspuns acuzând UE că încurajează guvernul armean să falsifice alegerile.
Pe 7 iunie, 19 partide și alianțe intră în cursă, dar miza reală e între Pașinian și trei forțe pro-ruse: Karapetyan, fostul președinte Robert Kocearean și omul de afaceri Gagik Țarukian. Kocearean conduce Alianța Armenia, are o bază electorală consolidată și pledează deschis pentru refacerea relației cu Moscova și pentru o “pace garantată” mediată de Rusia cu Azerbaidjanul. Țarukian, la conducerea Armeniei Prospere, a exclus orice colaborare post-electorală atât cu Pașinian, cât și cu Kocearean, semnalând în schimb deschidere față de Karapetyan. Dacă cele trei forțe ar reuși împreună să obțină o majoritate parlamentară, Kocearean nu ar deveni neapărat premier, dar ar dicta direcția de politică externă a coaliției. Scenariul nu e considerat probabil, dar nici imposibil: sondajele arată că aproximativ 60% din armeni nu au încredere nici în guvern, nici în opoziție, iar votul anti-Pașinian s-ar putea cumula mai mult decât sugerează cifrele individuale ale fiecărui partid. Partidul lui Pașinian, Contractul Civil, rămâne favorit cu aproximativ 32% din intențiile de vot.
Summitul de la Erevan a trimis un semnal puternic, dar nu a livrat garanțiile de securitate pe care Armenia le-ar fi vrut. Declarația comună reafirmă angajamentul UE față de suveranitatea țării și aprofundează cooperarea în energie, transport și infrastructură digitală, ce sunt domenii utile, dar departe de umbrela de securitate colectivă pe care Moscova o oferă prin CSTO.
Pașinian va câștiga probabil duminică. Ce urmează după rămâne mai puțin clar.
(Sursa foto: Parlamentul Armeniei / Facebook)
