Fără avocat, doar cu dosarul și legea în față, o elevă olimpică la geografie a explicat singură, în fața Curții de Apel București, de ce Ministerul Educației i-a refuzat pe nedrept bursa de merit. Svenja-Alexia Papirowski (foto) a arătat completului că instituția a confundat două legi diferite și două categorii de burse complet diferite, lăsând fără sprijin financiar tocmai elevii din ultimul an de liceu.
În urmă cu un an, Curtea de Apel București, a dezbătut pe fond, procesul dintre Svenja-Alexia Papirowski și Ministerul Educației, referitor la refuzul instituției de a-i acorda contravaloarea unei burse de merit olimpic internațional.
Potrivit susținerilor actualei studente la drept, consemnate în încheierea instanței, aceasta a obținut medalia de argint la olimpiada internațională de geografie, fiind în ultimul an de liceu. Ea a arătat că, potrivit Normelor metodologice din 2018 de aplicare a Legii nr. 235/2010, avea dreptul la o bursă de merit olimpic internațional în cuantum de 75% din salariul minim brut pe țară, pentru 12 luni, lege care reglementează expres și situația elevilor de clasa a XII-a.
Papirowski a explicat că, la scurt timp după ce a obținut medalia, în ianuarie 2023, a intrat în vigoare Legea nr. 198/2023, care prevede la rândul ei un premiu echivalent bursei anuale pentru elevii aflați în ultimul an de liceu la data premierii. Problema, a arătat reclamanta, este că Ministerul Educației a confundat această categorie de bursă cu una complet diferită, o bursă menită să atragă olimpicii internaționali să studieze în România.
Argumentele studentei
„Partea adversă a făcut confuzie între această bursă și o alta, acordată în baza art. 129 alin. 8 din cadrul Legii nr. 199/2023 (…) prin care se urmărește convingerea olimpicilor internaționali să urmeze studii în România”, se arată în încheierea instanței, redând poziția reclamantei.
Potrivit reclamantei, singurii elevi cărora nu li s-a acordat bursa au fost cei aflați în an terminal, în 2023.
Ministerul Educației nu a depus întâmpinare și nu a invocat excepții, limitându-se la a trimite instanței documentația administrativă solicitată.
După închiderea dezbaterilor, completul, condus de judecătoarea Liliana Cătălina Alexe, a s-a pronunțat pe 30 mai 2025 și a dat dreptate Alexiei Papirowski. Decizia a fost confirmată ulterior de instanța supremă. Cazul Papirowski a fost prezentat pentru prima dată de profit.ro.
Cine este judecătoarea Liliana Cătălina Alexe
Dosarul a fost soluționat de judecătoarea Liliana Cătălina Alexe, magistrat la Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal a Curții de Apel București.
Alexe a fost judecătoarea care a pronunțat, în februarie 2026, decizia privind suspendarea pentru 30 de zile a certificatului prin care ROMATSA furnizează servicii de navigație aeriană, dosar pornit de la acuzații de discriminare la angajarea controlorilor de trafic aerian. Imediat, Inspecția Judiciară a anunțat că s-a sesizat, din oficiu, în urma acestei soluții.
Magistrata a mai fost cercetată disciplinar în noiembrie 2025, fiind transformată într-o țintă de IJ, instituție condusă de Roxana Petcu. În urma dosarului disciplinar, Secția pentru judecători a CSM a sancționat-o cu avertisment, iar pe 30 martie 2026, Completul de 5 judecători al ÎCCJ i-a respins recursul, sancțiunea rămânând definitivă.
Judecată pentru un click
Într-un interviu acordat PREEShub, judecătoarea a vorbit despre motivele conflictului cu conducerea instanței. Ea a susținut că accesul judecătorilor la sistemul ECRIS ar trebui să fie unul deschis tuturor participanților la actul de justiție, nu doar unei conduceri centralizate: „Noi, judecătorii, trebuie să avem acces în sistemul ECRIS. A fost un sistem creat pentru tot personalul, justiție și mai mult (…) Este un sistem pentru toți, nu este un sistem exclusivist, nu este un sistem în care puterea decizională să aparțină unui președinte de instanță”, a declarat Alexe pentru PRESShub.
Tot în cadrul interviului acordat publicației, judecătoarea a anunțat că intenționează să sesizeze CEDO în legătură cu procedura disciplinară, considerând că i s-au aplicat, în mod nejustificat, criterii de răspundere administrativă: „O să aștept motivarea deciziei completului de 5 judecători de la Înalta Curte, probabil voi face o sesizare a Curții Europene a Drepturilor Omului, pentru că sunt judecător al contenciosului administrativ, pentru că în procesul meu disciplinar s-au tranșat niște lucruri extrem de grave pe sorginte administrativă”.
Alexe s-a numărat, de asemenea, printre cei 885 de magistrați și foști magistrați care au semnat scrisoarea publică de susținere pentru judecătorii Laurențiu Beșu și Raluca Moroșanu, apăruți în documentarul Recorder „Justiție capturată”.
