Un an nou sub semnul incertitudinii în Europa de Est. Previziuni pentru România

Data:

Inflație, criză energetică, radicalizare. Europa începe anul sub semnul incertitudinii. La ce se așteaptă oamenii din Polonia, Grecia, Bulgaria și România?

Pentru popoarele Europei, anul 2022 a fost umbrit de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Multe țări vecine au primit refugiați și au furnizat arme Ucrainei. Dar, în același timp, multe dintre tensiunile nerezolvate au erupt din nou în sud-estul Europei.

La începutul anului 2023, continentul se confruntă cu vremuri incerte. Am întrebat în patru țări din centrul și sud-estul Europei ce așteptări au oamenii pentru anul ce vine.

România: An preelectoral cu război la graniță

Anul 2022 a fost dat peste cap de izbucnirea războiului la granițele României. Politica Kremlinului, propaganda brutală și atacurile fără discernământ asupra țintelor civile din Ucraina au îngrijorat, anul acesta, societatea românească. Întâlnirile cu refugiații ucraineni au permis românilor o înțelegere mai în detaliu a tragediei declanșate de Rusia.

Citește și: Doar 6% din români au încredere în politicieni. Pompierii, cei mai credibili

O treime din populație crede posibilă o încheiere a războiului, în 2023. Fiecare al doilea nu este însă convins de asta iar o treime dintre români nu exclude nici măcar ca Moscova să treacă de la amenințări la fapte în privința folosirii armelor nucleare, indică un sondaj realizat de IPSOS (media globală este la jumătate din populație).

Un studiu realizat de site-ul de recrutări eJobs arată că românii nu au neapărat motive de optimism pentru anul următor. O treime dintre cei chestionați se tem fie că le vor scădea veniturile, fie că nu vor fi în stare să-și găsească un loc de muncă. Cercetarea sociologilor de la IPSOS intră și în detalii: aproape nouă din zece se așteaptă la noi scumpiri, iar trei sferturi anticipează că șomajul va fi mai mare.

Temerea că afacerile vor avea randamentul mai redus

Pentru cei care muncesc și nu-și fac probleme pentru siguranța jobului, anul 2023 vine cu speranța că legislația muncii va introduce săptămâna de muncă de patru zile și că angajatorii vor găsi în continuare avantajoasă telemunca.

O altă analiză, realizată de firma de consultanță Sierra Quadrant, care a măsurat așteptările antreprenorilor și a managerilor din mediul privat, pune în prim plan temerea că afacerile vor avea randamentul mai redus.

De vină sunt inflația, un posibil blocaj financiar, scumpirea creditelor dar și nesiguranța investitorilor în fața unei piețe imprevizibile și a costurilor de producție tot mai ridicate.

După mai mulți ani cu condiții meteo extreme, un nou an secetos este o altă teamă a românilor.

În fine, 2023 va fi an preelctoral așa că e firesc să existe atât preocupare pentru comportamentul principalilor actori politici cât și îngrijorare față de tentațiile populiste.

Principalele mize de pe piața politică, constatate de Agenția de Rating Politic, sunt care lider politic își va anunța primul intenția de a candida la Președinție, în ce ordine vor avea loc alegerile din 2024 și cum se vor grupa partidele înainte de alegeri. De ultimele două depind multe dintre măsurile sociale și economice din 2023 iar costurile acestora se vor resimți pe termen mediu și lung.

Citește și: O marcă românească de pizza, virală la nivel mondial, după reținerea lui Andrew Tate

„Ne așteptăm ca 2023 să fie dominat de subiectul costului vieții și nivelului de trai. O temă pentru 2023 va fi contestarea paradigmei politice și economice din partea unei generații care până acum nu a cunoscut inflația.

Vom asista la un discurs justițiar despre polarizarea socială și economică, cu manifestări de protest, dar și la mesaje identitar naționaliste mai accentuate, care să răspundă frustrărilor economice. Și vom afla și ce profil de președinte își doresc românii”, a explicat pentru DW consultantul politic Cristian Andrei, manager al Agenției de Rating Politic.

Discursul naționalist despre care amintea Cristian Andrei va fi amplificat și de ultimul scandal diplomatic al anului trecut: veto-ul austriac la accederea României în Schengen a creat spații de afirmare mesajelor de tip suveranist.

Citește articolul integral pe Deutsche Welle


Urmăriți PressHUB și pe Google News!

(Sursa foto: Pixabay.com)

spot_imgspot_img
Deutsche Welle
Deutsche Wellehttps://www.dw.com/ro
Deutsche Welle este un post de radio internațional din Germania. A început să emită regulat din anul 1953. Este membru ARD. Primul program în limba română a fost difuzat de postul de radio german la 19 august 1963. Și-a încetat activitatea pe 1 ianuarie 2012. Momentan, există un site în limba română.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

spot_img

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Cine vrei să te reprezinte în Parlamentul European? O comparație între candidații principalelor partide

Cine vrei să te reprezinte în Parlamentul European? Alianța...

O comisie pentru „investigarea influenței rusești” a fost înființată în Polonia | Aktual24

O comisie pentru „investigarea influenței rusești” a fost înființată...

Marea Neagră este amenințată cu ocuparea completă… de către meduze

Marea Neagră este amenințată. Oamenii reacționează diferit la meduze....