Atacul devastator al Rusiei asupra Kievului accelerează schimbările în politica de securitate a Europei. Uniunea Europeană pregătește noi sancțiuni împotriva industriei militare ruse, liderii europeni caută soluții pentru a finanța o creștere fără precedent a cheltuielilor de apărare, iar Lituania este gata să elimine din Constituție interdicția privind armele nucleare.
Toate aceste decizii transmit același mesaj: Europa se pregătește pentru o confruntare de lungă durată cu Rusia și încearcă să își reducă dependența de Statele Unite în materie de securitate. Teme care vor domina summitul NATO de săptămâna viitoare.
Noi sancțiuni europene
Uniunea Europeană va propune noi sancțiuni împotriva companiilor din industria militară rusă implicate în atacul lansat joi dimineață asupra Kievului, a anunțat șefa diplomației europene, Kaja Kallas.
„Astăzi voi propune sancționarea unor noi entități care susțin complexul militar-industrial al Rusiei, ca răspuns la aceste atacuri. Vom continua să creștem costul războiului până când Rusia va înțelege că nu îl poate câștiga”, a scris Kallas pe platforma X.
Anunțul vine după unul dintre cele mai violente atacuri aeriene lansate de Rusia în ultimele luni. Potrivit autorităților ucrainene, bombardamentul concentrat asupra Kievului a ucis cel puțin 18 persoane și a rănit peste 80.
La începutul lunii iunie, Uniunea Europeană a prezentat un nou pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, care vizează sectoarele bancar, energetic și comercial, în încercarea de a slăbi economia Rusiei.
Orice nou pachet de sancțiuni trebuie însă aprobat în unanimitate de toate statele membre.
Liderii UE caută bani pentru apărare
Liderii Uniunii Europene discută în aceste zile cât de repede pot crește cheltuielile pentru apărare, pe fondul amenințărilor tot mai mari la adresa securității europene și al incertitudinii privind viitoarea politică a președintelui american Donald Trump.
Marea provocare nu mai este dacă Europa trebuie să investească mai mult în apărare, ci de unde va găsi banii.
Înaintea summitului NATO de săptămâna viitoare de la Ankara, cancelarul german Friedrich Merz se întâlnește cu liderii Estoniei, Letoniei și Lituaniei pentru a discuta despre securitatea europeană și sprijinul acordat Ucrainei.
Toate statele NATO, cu excepția Spaniei, și-au asumat obiectivul de a aloca 5% din PIB pentru apărare până în 2035.
Totuși, mai multe țări de pe flancul estic consideră că acest calendar este prea lent și cer accelerarea investițiilor.
„Întrebarea nu mai este dacă Europa trebuie să facă mai mult pentru propria securitate. Întrebarea este cât de repede putem livra rezultate. O Europă mai puternică înseamnă și un NATO mai puternic”, a declarat premierul estonian Kristen Michal, pentru Politico.
Acesta a avertizat că investițiile făcute acum sunt incomparabil mai ieftine decât costurile unui eventual conflict în viitor.
„Să investești astăzi în descurajare este mult mai ieftin decât să plătești mâine consecințele unei agresiuni. Mesajul summitului de la Ankara trebuie să fie clar: Europa este pregătită să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria securitate, fără a slăbi alianța transatlantică”, a spus Michal.
De unde luăm banii?
La summitul NATO, aliații europeni vor să-și reafirme angajamentul pentru apărare și, în același timp, să îmbunătățească relația cu Donald Trump, afectată după ce mai multe capitale europene au ezitat să se alăture atacurilor americane asupra Iranului.
Ulterior, Washingtonul a anunțat că intenționează să reducă prezența militară și unele capabilități desfășurate în Europa.
Pe termen lung însă, consolidarea industriei europene de apărare depinde de viitorul buget multianual al Uniunii Europene (MFF), aflat în centrul unor negocieri dure între țările „frugale” ( contributori neți la bugetul UE) și cele care beneficiază cel mai mult de fonduri europene, unde se regăsește și România.
Proiectul noului buget multianula prevede sume mult mai mari pentru apărare dar rămâne problema finațării. Bruxellesul ia în calcul inclusiv noi resurse proprii ale Uniunii, idee care continuă să stârnească rezerve în mai multe capitale europene.
Tot la umbra Rusiei: Lituania ar putea renunța la interdicția privind armele nucleare
Liderii principalelor partide din Lituania sunt aproape în unanimitate de acord că interdicția constituțională privind armele nucleare și bazele militare străine nu mai corespunde realității de securitate actuale, a declarat joi președintele Gitanas Nausėda.
„Opiniile au fost aproape unanime. Aproape toți liderii grupurilor parlamentare consideră că articolul 137 din Constituție și-a pierdut relevanța și ar trebui eliminat, nu doar modificat”, le-a spus Nausėda jurnaliștilor, după o întâlnire cu liderii formațiunilor politice.
Articolul 137 din Constituția Lituaniei interzice atât amplasarea armelor nucleare, cât și a bazelor militare străine pe teritoriul țării. Potrivit președintelui, Parlamentul ar urma să înceapă în curând procedurile pentru modificarea Constituției.
Fostă republică sovietică, Lituania, unul dintre cei mai fermi susținători ai Ucrainei în războiul cu Rusia, și-a exprimat în trecut disponibilitatea de a găzdui arme nucleare americane, considerând că acestea ar consolida capacitatea de descurajare în fața amenințărilor venite dinspre Rusia.
„Acum 35 de ani contextul era cu totul altul. Astăzi suntem membri NATO și avem dreptul, obligația și dorința de a fi membri cu drepturi depline ai Alianței. Principalul instrument de descurajare rămâne descurajarea nucleară”, a declarat Juozas Olekas, președintele Parlamentului lituanian.
Țara a aderat la NATO în 2004, iar Nausėda a spus că liderii politici nu vor ca Lituania să rămână într-o „zonă gri” în interiorul Alianței, fiind printre puținele state membre care mai păstrează o asemenea interdicție.
Finlanda a eliminat o prevedere similară din legislația sa în iunie anul trecut.
Potrivit unui articol publicat anterior de Financial Times, Statele Unite au analizat posibilitatea desfășurării unor focoase nucleare în statele de pe flancul estic al NATO.
În prezent, armele nucleare americane sunt amplasate în baze militare din Marea Britanie, Germania, Italia, Turcia, Belgia și Țările de Jos.
(Sursa fotografiilor: Serviciul de Stat de Urgență al Ucrainei / Facebook)
