Balcanii de Vest nu mai sunt o regiune periferică pentru Uniunea Europeană, au devenit o prioritate strategică. „Războiul din Ucraina a schimbat complet sensul extinderii europene și scopul pentru care aceasta există”, spune Faruk Bašić, cercetător la Institutul pentru Geopolitică din Bruxelles, pentru The Guardian.
Liderii UE încearcă să convingă Balcanii că aderarea este încă posibilă
Peste 30 de lideri europeni, printre care președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, premierul italian Giorgia Meloni, președinta Comisia Europeană, Ursula von der Leyen, dar și președintele României, Nicușor Dan, se reunesc vineri în stațiunea Tivat din Muntenegru pentru un summit dedicat Balcanilor de Vest.
Mesajul principal este că cele șase state din regiune – inclusiv Muntenegru și Albania – au în continuare o perspectivă reală de aderare la UE. Bruxellesul încearcă să le integreze treptat în piața unică europeană, ca etapă pregătitoare pentru aderare.
Citește și: „Dacă ridici vocea, ești următorul”. Serbia, între protest și „noua normalitate” pe un drum nesigur spre UE
Președintele Consiliul European, António Costa, a declarat săptămâna aceasta la Sarajevo că „angajamentul Uniunii Europene față de Balcanii de Vest este real. La fel de reală este și oportunitatea extinderii”.
Schimbarea de la Budapesta a deblocat negocierile cu Ucraina și Moldova
Summitul are loc la doar câteva zile după ce noul premier ungar, Péter Magyar, a renunțat la veto-ul care bloca avansarea negocierilor de aderare ale Ucrainei. Decizia permite Ucrainei și Republicii Moldova să deschidă, încă din această lună, primul „cluster” de negocieri, cel dedicat statului de drept și reformelor democratice.
În interiorul UE există însă temerea că atenția acordată Ucrainei și Republicii Moldova ar putea face ca statele din Balcanii de Vest să se simtă lăsate pe plan secund.
Muntenegru și Albania sunt cele mai aproape de aderare
Muntenegru este considerată cea mai avansată candidată și speră să devină al 28-lea stat membru al Uniunii Europene până în 2028.
Citește și: António Costa: Muntenegru are șanse să devină al 28-lea stat UE
Tocmai de aceea, unele capitale europene discută deja măsuri de „protecție” pentru funcționarea Uniunii după extindere. Este vorba de a proteja capacitatea UE de a lua decizii, când actualele reguli prevăd unanimitate din partea a posibil peste 30 de țări membre, cu interese din ce în ce mai divergente.
Una dintre ideile analizate este ca noile state membre să nu primească imediat drept de veto asupra deciziilor europene, pentru a evita repetarea situațiilor create în trecut de fostul premier ungar Viktor Orbán.
Citește și: Cum accelerezi extinderea UE fără să rescrii regulile aderării : Berlinul caută „soluții inovatoare”
Albania este văzută de Bruxelles drept următoarea candidată cu șanse reale de aderare, deși unele state membre continuă să aibă rezerve legate de combaterea crimei organizate.
În schimb, perspectivele Macedonia de Nord, Kosovo și Bosnia și Herțegovina rămân complicate din cauza disputelor politice interne și externe.
Serbia se îndepărtează de Bruxelles
Cel mai problematic caz este Serbia. La Bruxelles există tot mai mult percepția că președintele sârb Aleksandar Vučić îndepărtează țara de UE.
Vučić este criticat pentru presiunile asupra protestelor antiguvernamentale și pentru refuzul de a se alinia sancțiunilor europene împotriva Rusiei.
Războiul din Ucraina a schimbat logica extinderii
Potrivit lui Bašić, până recent extinderea funcționa după o regulă simplă: o țară adopta valorile și regulile europene, iar la final era primită în Uniune.
Acordarea statutului de candidat Ucrainei la doar câteva luni după invazia rusă din 2022 a demonstrat însă că extinderea a devenit și un instrument geopolitic.
„Există acum un sentiment de urgență strategică pe care nu l-am mai văzut până acum”, spune expertul.
Ce s-a schimbat în opinia publică europeană
Timp de decenii, Uniunea Europeană a investit masiv în pregătirea țărilor candidate pentru aderare. Le-a sprijinit să-și reformeze instituțiile, să-și armonizeze legislația cu normele europene, să-și consolideze administrația și să adopte standardele comune ale Uniunii. Politica de extindere a plecat mereu de la premisa că, odată ce o țară îndeplinește criteriile necesare, aprobarea politică din partea statelor membre va veni de la sine.
Tot mai des însă, această presupunere nu mai funcționează, argumentează Iliriana Gjoni, analist la Carnegie Europe. Aderarea depinde în ultimă instanță de sprijinul politic din interiorul statelor membre, unde guvernele sunt influențate de competiția dintre partide, de opinia publică și de climatul social. Problema nu este că statele membre pot bloca extinderea — acest lucru a fost întotdeauna posibil. Problema este că susținerea politică devine tot mai fragilă atunci când cetățenii cunosc prea puțin țările care ar putea deveni în curând parte a acelorași instituții europene.
O idee germană stârnește controverse
Germania promovează între timp, o formulă de compromis pentru Ucraina: un statut de membru asociat, care ar permite Kievului să participe la instituțiile europene înainte de aderarea deplină, însă fără drept de vot. Formulă care s-ar extinde și asupra R. Moldova, pentru că cele două țări sunt tratate „la pachet” în procesul de aderare la UE.
Berlinul consideră că aceasta ar accelera integrarea Ucrainei, însă ideea este privită cu suspiciune atât la Kiev, cât și în unele capitale europene.
Un diplomat european a descris propunerea drept un posibil „înlocuitor” al aderării propriu-zise și a avertizat că ar putea reduce motivația statelor membre de a găsi soluții pentru integrarea completă a Ucrainei.
Beneficii concrete înainte de aderare
Oficialii europeni spun însă că summitul de la Tivat nu va aduce anunțuri spectaculoase privind aderarea. Accentul va fi pus pe măsuri concrete care să apropie regiunea de Uniunea Europeană.
Una dintre acestea este eliminarea tarifelor de roaming pentru cetățenii din Balcanii de Vest. Bruxellesul a aprobat deja începerea negocierilor pentru extinderea sistemului „roam like at home”, astfel încât utilizatorii să poată folosi telefonul mobil în țările din regiune fără costuri suplimentare.
În paralel, mai multe state balcanice sunt integrate treptat și în sistemul european de plăți electronice, un alt pas spre conectarea economică înaintea aderării propriu-zise.
(Sursa foto: European Union)
