Apele turcoaz ale Atolului Noonu din Maldive, fac acum parte din Proiectului Ayla, un complex privat de 790 de milioane de dolari ce presupune crearea a 25 de insule artificiale din peste șase milioane de metri cubi de nisip dragat de pe fundul apei. Potrivit unei investigații realizate de OCCRP (Organized Crime and Corruption Reporting Project), această dezvoltare imobiliară de lux este menită să găzduiască peste 70 de reședințe exclusiviste, reprezentând piesa centrală a noii strategii guvernamentale de a atrage capital străin și persoane cu averi colosale într-o țară grav afectată de datoriile publice.
Cu toate acestea, dincolo de impactul ecologic sever cauzat de sedimentele ce distrug coralii și habitatele protejate, ancheta OCCRP scoate la iveală îngrijorările politicienilor și ale activiștilor privind riscurile financiare. Prin înființarea unei Zone Economice Speciale (ZES), străinii pot concesiona terenuri pe 99 de ani și pot beneficia de facilități fiscale dubioase, în timp ce legislația permite funcționarea unor bănci offshore protejate de secrete bancare. Aceste condiții ridică semne de întrebare cu privire la transformarea zonei într-un nou paradis fiscal internațional și într-un centru propice spălării de bani.
Conform datelor publicate de OCCRP și partenerul său Maldives Independent, lipsa de transparență din Zonele Economice Speciale creează riscuri de integritate financiară. Fostul comisar pentru informații din Maldive, Ahmed Ahid Rasheed, avertizează asupra unei „lacune semnificative de responsabilitate” și solicită registre publice pentru proprietățile imobiliare și beneficiarii reali, subliniind dreptul cetățenilor de a ști cine cumpără terenuri în țară. Aceste îngrijorări sunt susținute și de organismul regional Asia/Pacific Group on Money Laundering (APG), care arată că sectorul imobiliar din Maldive este deja clasificat chiar de către guvern ca fiind extrem de vulnerabil la spălarea banilor.
În timp ce organisme internaționale precum Financial Action Task Force (FATF) și politicieni din opoziție, precum fostul ministru al economiei Fayyaz Ismail, avertizează că succesul schemei depinde critic de existența unor filtre stricte și a unor măsuri reale de siguranță, Ministerul Dezvoltării Economice din Maldive susține că proiectul se află încă în faza de reglementare și va include un cadru riguros de verificare prealabilă.
Insule din nimic
Conform datelor OCCRP, decizia Maldivelor de a atrage investitori străini este motivată de criza financiară, țara fiind printre primele 10 țări din lume cu cea mai mare datorie publică raportată la PIB, estimată de FMI la 130%. Ministrul Dezvoltării Economice, Mohamed Saeed, estimează că noua schemă de rezidență prin investiții ar putea genera peste un miliard de dolari. Această inițiativă se suprapune pe o strategie mai amplă de extindere teritorială prin creare de uscat, menită să rezolve problema supraaglomerării din capitala Malé și să protejeze populația în fața creșterii nivelului mării, având în vedere că 80% din teritoriul național se află la mai puțin de un metru deasupra oceanului.
Cu toate acestea, expansiunea zonelor economice speciale (ZES) stârnește o opoziție în rândul politicienilor locali și al societății civile. Deputatul din opoziție Ahmed Shamheed a cerut fără succes suspendarea programului Maldives Pearl Residence, avertizând că astfel de enclave de ultra-lux pot deveni „state în stat” extrem de vulnerabile la spălarea banilor și la infiltrarea rețelelor de crimă organizată. În mod similar, reprezentanta Transparency International din Maldive, Azza Mohamed, a subliniat riscul repetării scandalurilor majore de corupție din trecut, precum cel investigat anterior de OCCRP privind concesionarea ilegală a insulelor, în lipsa unei transparențe totale asupra beneficiarilor reali și a unei supravegheri independente.
Îngrijorările legate de integritatea proiectului sunt amplificate de lipsa de transparență a celor care finanțează direct aceste infrastructuri gigant. Dezvoltarea Proiectului Ayla este gestionată de entitatea locală Crystal Holdings Private Limited, deținătoarea permisului ZES, alături de BluRock Group, o companie înregistrată în Dubai. Cu toate acestea, identitatea investitorilor interni, a partenerilor financiari și a beneficiarilor reali finali ai ambelor firme rămâne complet necunoscută publicului, iar reprezentanții acestora au refuzat să ofere explicații la solicitările jurnaliștilor.
Daune ireversibile aduse vieții marine
Avansarea Proiectului Ayla stârnește îngrijorări în rândul ecologiștilor și al organizațiilor societății civile, care avertizează asupra impactului devastator al extinderii uscatului prin dragare. Humaida Abdul Ghafoor, activistă în cadrul campaniei Save Maldives, subliniază că extragerea masivă a nisipului de pe fundul oceanului distruge ecosistemul marin în întregime și cauzează daune ireversibile prin alterarea curenților hidrologici și generarea de sedimente toxice pentru viața acvatică.
De cealaltă parte, autoritățile susțin că încearcă să mențină un echilibru între dezvoltarea infrastructurii și conservarea naturii. Într-un podcast oficial, președintele Mohamed Muizzu a afirmat că intenția guvernului este de a minimiza impactul lucrărilor de construire și de a le compensa prin programe ecologice, cum ar fi regenerarea și replantarea coralilor, declarând că își dorește ca Maldive să devină un model internațional de dezvoltare durabilă împletită cu protecția mediului.
În ciuda discursului oficial privind sustenabilitatea, activiștii din zonă subliniază că interesele economice continuă să primeze în fața protecției mediului, lăsând în urmă prea multe întrebări fără răspuns și o cascadă de argumente agresive în favoarea „dezvoltării” în detrimentul conservării. În plus, autoritățile din Maldive par să ignore cu desăvârșire căutarea unor soluții alternative sau mai puțin distructive pentru reducerea datoriei publice a țării, preferând să sacrifice ecosistemele marine vulnerabile în schimbul unor câștiguri financiare rapide și incerte.
