Autostrada Unirii: cinci ani pe hârtii oficiale şi niciun metru de asfalt. La cinci ani de la seria de fotografii realizate de VIP-urile politice ale Iaşului cu mapa Legii privind aprobarea obiectivului de investiţii Autostrada Iaşi-Tg. Mureş (Autostrada Unirii), promulgată de preşedintele Klaus Iohannis pe 29 noiembrie 2018, încă nu se lucrează nicăieri pe traseul lung de aproximativ 310 km. Singurele utilaje care au putut fi văzute ici şi colo au fost cele de foraj, pentru mostrele necesare studiilor geotehnice.
Segmentele din Autostrada A8 cele mai apropiate de finalizare sunt în prezent capetele aşa-numitului traseu montan. Autostrada Unirii a fost împărţită în două tronsoane – unul „montan”, între Tg. Mureş şi Tg. Neamţ (de fapt, până la Moţca), şi cel „de câmpie”, dintre Tg. Neamţ (Moţca) şi Iaşi (de fapt, Ungheni – capătul fiind mai exact pe teritoriul comunei Golăieşti, la est de satul reşedinţă şi la nord de localitatea Bosia din comuna vecină Ungheni).
Citește și Averi la grămadă: un viceprimar a trecut în declarație veniturile nevestei unui consilier
Din traseul montan (211 km), au fost „extrase” capetele lui, Tg. Mureş-Miercurea Nirajului şi Tg. Neamţ-Moţca, segmente care au fost incluse în finanţarea prin PNRR, alături de A7 – cealaltă autostradă din Moldova, care se construieşte deja de la Ploieşti la Paşcani (Moţca).
Unul din aceste capete, cel dintre Tg. Neamţ şi intersecţia cu A7 (Moţca), este acum cel mai avansat din tot proiectul Autostrăzii Unirii. Aşa cum am mai relatat, contractul pentru cei aproape 30 km a fost adjudecat de Spedition UMB la jumătatea lunii septembrie, dar ordinul de începere a lucrărilor încă nu a fost emis. În schimb, guvernul a adoptat în ultima sa şedinţă lista exproprierilor de pe acest segment, respectiv cuantumul total al despăgubirilor în valoare de 14,72 milioane de lei pentru 1528 de imobile reprezentând teren, în suprafaţă totală de 267,8 hectare. Pentru moment, este în curs trasarea lucrărilor prin borne amplasate şi semnalizate corespunzător din 250 m în 250 m.
Finanţare cu suspans
Celălalt capăt, cel dinspre Tg. Mureş, deşi lansat în licitaţie la sfârşitul anului trecut, odată cu Moţca-Tg. Neamţ, are un constructor desemnat mai târziu, abia la începutul acestei luni, şi care este deja contestat. Acest lucru ridică temeri asupra finanţării: la fel ca şi capătul pe care îl va construi UMB, termenul de finalizare este de doi ani şi jumătate (6 luni proiectare, 24 de luni execuţie). Or, proiectele PNRR au termen de predare luna august 2026, întârzierea atrăgând pierderea finanţării.
Viteza pe A8 e mai mică decât pe alte drumuri
Traseul montan (159 km) tocmai a primit undă verde de la toate ministerele ca să intre în faza adoptării hotărârii de guvern, foarte probabil în următoarea şedinţă a Executivului. Odată adoptată hotărârea de guvern, un singur lucru mai stă în calea lansării licitaţiei: finanţarea. Conform proiectului de HG, ea „se realizează din fonduri externe nerambursabile (Programul Transport) şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii”.
Citește și Județul Botoșani, la un pas de o catastrofă ecologică
Trebuie însă spus că proiectul a aşteptat avizarea ministerelor suficient timp încât să fie ajuns din urmă şi depăşit de proiectul drumului expres Oradea-Arad, care necesită o finanţare de peste două miliarde de euro. În cursa realizării drumurilor expres, autostrăzilor, variantelor ocolitoare şi drumurilor de legătură contează însă un singur criteriu: primul (proiect) venit, primul servit (cu fonduri). Mai multe puteți citi în Ziarul de Iași.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
